Consumul de droguri în Europa: statistici, legislație și impactul decriminalizării

 

    De Cristina Ghimpu și Teodora Iuga

           Conform euda.europa.eu, în anul 2021 au fost înregistrate 6166 de decese în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani în Uniunea Europeană din cauza supradozelor, iar totalul se ridica la aproximativ 6677 dacă sunt incluse Norvegia și Turcia. În anul 2020 au fost înregistrate 5796, respectiv 6434 de decese provocate de consumul excesiv al substanțelor psihoactive. Astfel, putem observa o creștere de la un an la altul de 6.39% a deceselor cauzate de supradoze în Uniunea Europeană (3,78% dacă sunt incluse Norvegia și Turcia). Opioidele au fost prezente în 74% din supradozele fatale care au fost raportate în UE, dar mai multe medicamente sunt găsite în mod obișnuit în rapoartele toxicologice din decesele induse de droguri.

Heroina sau diamorfina este un compus organic folosit în scopuri medicale, dar și sub formă de narcotic (6-monoacetilmorfină). Aceasta a fost raportată în cazurile de supradoză în procent de 67% în Austria, 56% în Italia, 43% în România, 37% în Portugalia, 36% în Danemarca, 33% în Slovenia și 23% în Norvegia în anul 2021.

            Alături de opioide, atât amfetamina, cât și metamfetamina sunt implicate în decese. Din 21 de țări ce dispun de date post mortem din 2021, 19 au raportat decese cu stimulenți. Printre statele cu cele mai multe cazuri se numără Germania (348 decese), Turcia (184 decese), Finlanda (49 decese), Austria (41 decese), Suedia (36 decese) și Danemarca (35 decese).

            Consumul de droguri nu este considerat infracțiune penală în șase dintre țărilemenționate anterior, mai exact Austria, Danemarca, Germania (cu excepția cannabisului), Italia, Portugalia și Slovenia. Spre deosebire de celelalte state europene enumerate, unde consumul nu implică repercusiuni din punct de vedere juridic, în Portugalia utilizarea substanțelor ilicite se încadrează la infracțiune administrativă și poate fi pedepsită cu măsuri administrative (fără detenție), cu o amendă sau cu o sancțiune nepecuniară.

           Turcia aplică cele mai drastice măsuri, utilizarea narcoticelor sau a substanțelor psihotrope fiind pedepsită cu închisoare de la doi la cinci ani. În Suedia consumul este strict interzis și poate fi pedepsit cu până la trei ani de închisoare, în timp ce Finlanda și Norvegia sancționează utilizarea drogurilor cu până la șase luni de închisoare și/sau amendă.

         La noi în țară, consumul nu este incriminat de Legea 143/2000, însă deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă, iar deținerea de droguri de mare risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani. Astfel, consumatorul este pedepsit indirect prin deținere, fără a se putea face vreo diferență, întrucât nu poți consuma fără a deține.

             În România au fost înregistrate 100 de decese provocate de supradoză în anul 2021, vârstele persoanelor variind între mai puțin de 25 și 64 de ani (sub 25 de ani - 3 cazuri, între 25 și 44 de ani - 87 de cazuri, între 45 și 64 de ani - 10 cazuri).

             Stigmatizarea consumatorilor de droguri îi poate împiedica pe aceștia să apeleze la ajutorul de care au nevoie, pe de o parte din teama de a fi judecați, pe de alta din teama de a se autoincrimina și a suporta consecințele legale.

            Portugalia a înțeles încă din 2001, când a implementat politica de decriminalizare a drogurilor, că adicția este în primul rând o problemă de sănătate publică, ce ar trebui gestionată mai cu seamă din punct de vedere medical, și mai apoi juridic. Drept urmare, decesele legate de droguri au rămas sub media UE din 2001, proporția deținuților condamnați pentru infracțiuni legate de droguri a scăzut de la 40% la 15%, iar ratele consumului de droguri s-au menținut constant sub media UE, conform transformdrugs.org. Portugalia dispune de 170 decentre de recuperare pentru cei 11 milioane de locuitori, în timp ce în România singurele centre de stat care îi pot interna pe o perioadă mai lungă pe cei care se luptă cu dependența de droguri sunt Spitalul Alexandru Obregia din Capitală și Institutul de Psihiatrie Socola din Iași.