9 ani de durere nu au schimbat nimic în sistemul sanitar românesc
Incendiul de la Colectiv ne-a dovedit că sistemul sanitar românesc era unul deficitar, cu lipsuri la nivel de personal medical și de echipamente specifice pentru tratarea arsurilor grave. Deși acesta ar fi trebuit să fie un moment de cotitură pentru conducerea țării, Ministerul Sănătății a aprobat anul acesta un Ordin care permite ca structurile medicale existente în România să devină secții pentru mari arși, prin coborârea standardelor pe hârtie, fără a exista resursele și performanța medicală necesare îngrijirii acestor pacienți. Mai mult decât atât, supraviețuitorii și familiile celor decedați au început să fie chemați de către ISU în instanță pentru a returna o parte din banii primiți ca despăgubire.
În noaptea din 30 spre 31 octombrie 2015, a izbucnit un incendiu în clubul Colectiv din capitală unde 27 de persoane au decedat, iar alte 184 au fost rănite și transportate la spital. Pe parcursul a 4 luni, s-au stins din viață alte 37 de persoane. O parte din victime au decedat din cauza arsurilor termice ale tegumentelor și ale căilor respiratorii; a intoxicației cu monoxid de carbon, a traumatismelor, fiind prinși sub dărâmături sau călcați în picioare; însă familile câtorva victime susțin că moartea apropiaților s-a datorat infecțiilor dobândite din spitale, sau a întârzierii transportării în spitalele din alte țări. Ultima victimă care s-a stins din viață este Răzvan, care și-a luat viața la aproape doi ani după tragedie. Iubita lui, Tina, a fost una dintre persoanele care nu a mai scăpat cu viață din flăcările de la Colectiv. Bilanțul total a ajuns astfel să fie 65.
Legislația schimbată, spitalele nu
Spitalele din România nu aveau, conform legislației valabile până în aprilie anul acesta, secții care să corespundă standardelor pentru tratarea în siguranță a pacienților cu arsuri grave. În luna aprilie, Ministerul Sănătății a publicat în Monitorul Oficial un Ordin care permite, ca structurile medicale existente să devină secții pentru mari arși, fără a avea însă și resursele și performanța medicală necesare îngrijirii pacienților.
În acest moment România are 34 de paturi pentru mari arși. Șase sunt la Spitalul Floreasca, câte cinci la Spitalul de Arși din București, la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași și la Spitalului Județean Timișoara. Alte trei se află la Spitalul Clinic „Bagdasar-Arseni”. 10 paturi pentru copii sunt disponibile la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” din Capitală, conform Radio Impuls.
Supraviețuitori și familii îndurerate, chemate în instanță de ISU
Antonina Radu și George Petrică Matei au început să fie judecați în 2016 pentru că nu şi-au îndeplinit obligaţiile de ofiţeri-inspectori de prevenire în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti - Ilfov. Ei au constatat în trecut că acel club din Bucureşti desfăşura activităţi pirotehnice fără a deţine autorizaţie de securitate la incendiu. În 2018, dosarul celor doi a fost unit cu Dosarul Colectiv în care sunt inculpaţi patronii clubului şi fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, iar în 2022 au primit condamnarea definitivă de 8 ani și 8 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu.
Ca urmare, în 2022, 300 de supraviețuitori ai incendiului și rude ale celor care au murit au primit despăgubiri de 60 de milioane de euro, prin sentința definitivă din dosarul Colectiv. Banii au fost plătiți de instituția găsită responsabilă - ISU București-Ilfov, însă plățile au fost făcute prin intermediul unor executori judecătorești, care au aplicat onorarii maxime. Din cauza onorariilor mari puse de executori, ISU a dat în judecată părțile civile implicate.
Eugen Iancu, fondatorul Asociației Colectiv, și tatăl unui tânăr care a decedat atunci spune într-un interviu cu HotNews: “Executorii au încasat mulți bani, după ce nu au făcut altceva decât să trimită o hârtie.(...) Acum plătesc victimele de la Colectiv și părinții victimelor niște bani pe care, de fapt, i-au luat alții pentru că au fost foarte lacomi.(...) Aștept ca, după 9 ani, ISU, condamnat penal pentru uciderea a 65 de tineri, să mă execute pe mine pentru niște bani cu care nu am nicio legătură. Statul român nu mi-a spus de ce copilul meu a murit după 3 săptămâni în spital, pentru că dosarul a fost clasat. În schimb, mă va executa pentru o sumă cu care nu am nicio legătură. Noi am primit despăgubirile, dar moralitatea acțiunii mi se pare de condamnat. Aveau toate pârghiile să se îndrepte împotriva executorilor, nu împotriva noastră.”
Asociația Colectiv GTG 3010 și dosarul clasat
Alexandru Iancu a murit la 3 săptămâni de la incendiu, la Spitalul Sf. Ioan din București. Tatăl său, Eugen Iancu, spune că fiul lui avea 5 infecții nosocomiale în corp. După deces, Eugen Iancu împreună cu alți apropiați ai victimelor, au înființat Asociația Colectiv GTG 3010, care și-a propus să monitorizeze anchetele care au urmat tragediei și să îi sprijine pe supraviețuitori.
Primul Dosar Colectiv îi viza pe patronii clubului, pe Cristian Popescu-Piedone - primarul sectorului 4 la vremea respectivă, proprietarii firmei de artificii, pe doi pirotehniști și pe cei doi pompieri de la ISU Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor. Fiecare persoană implicată a suferit condamnări penale.
Al doilea Dosar Colectiv viza acuzațiile familiilor victimelor cărora le-a fost refuzat sau întârziat transferul în spitale din străinătate. Mulți dintre răniți s-au infectat cu nosocomiale care le-au agravat starea sau le-au fost fatale, conform acuzațiilor famililor. Dosarul a fost clasat în iunie 2024 de procurori, care au constatat că faptele „nu sunt prevăzute de legea penală”, potrivit Ordonanței de clasare. Printre cei vizați în dosar se numărau ministrul Sănătății de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu, și managerii de spitale.
Comentarii
Trimiteți un comentariu