Piața muncii din Uniunea Europeană în 2023: Creștere a ratei de angajare, dar și provocări majore de subocupare

 

de Carina Ghinsberg, Veronica Matei

Rata de activitate a Uniunii Europene a atins un nou maxim post-pandemie de 61,5% în 2023, potrivit datelor Eurostat. Cu toate acestea, diferențele semnificative între statele membre evidențiază provocările în curs de desfășurare, ratele șomajului ridicate în sud și subocuparea persistând în vest.

 Pe fondul îmbătrânirii populației și al cererii în creștere pe piața muncii, UE trebuie să ia măsuri inovatoare pentru a sprijini creșterea durabilă și a reduce inegalitățile regionale.

Rata de activitate în UE atinge niveluri record după pandemie

Potrivit datelor Eurostat, rata ocupării forței de muncă în UE este în creștere, ajungând la 61,5% în 2023 față de 64,1% în 2019.Această creștere nu este doar ca răspuns la redresarea post-pandemie, ci și ca răspuns la tendințele demografice.Presiunile care afectează din ce în ce mai mult forța de muncă din Europa.

Acest progres reflectă, de asemenea, politicile economice adoptate de statele membre pentru a sprijini crearea de locuri de muncă și pentru a promova participarea pe piața muncii, în special în contextul îmbătrânirii populației.

Cu toate acestea, mai rămân probleme majore și anume îmbătrânirea forței de muncă, care reduce posibilitățile de angajare și pune presiune asupra sistemelor de protecție socială.

 

Discrepanțe regionale majore pe piața muncii europene

 Un alt aspect important este faptul că această creștere a ratelor de ocupare nu este uniformă în Uniunea Europeană. Ratele șomajului sunt în creștere în țările din sudul și estul Europei, cum ar fi Grecia și Slovacia, contribuind la o scădere semnificativă a pieței muncii.

În schimb, subocuparea forțată este o problemă mai mare în țările din vestul Europei, cum ar fi Țările de Jos, unde mulți lucrători cu fracțiune de normă doresc să lucreze mai mult, dar nu au opțiunea.

De exemplu, în Grecia,  aproape 65% dintre participanții la slack sunt șomeri, în timp ce în Țările de Jos acest număr este de aproximativ 20%, majoritatea lucrând cu jumătate de normă. Aceste diferențe regionale evidențiază diversele provocări ale pieței muncii din Europa și importanța politicilor adaptate caracteristicilor fiecărei țări.

Subocuparea rămâne o problemă în Europa de Vest

Un alt aspect important al pieței muncii în 2023 este subocuparea. Ratele șomajului au scăzut în multe țări din UE, dar subocuparea rămâne o problemă semnificativă.

În Țările de Jos și în alte țări din Europa de Vest, mulți lucrători cu fracțiune de normă nu mai pot lucra ore lungi, ceea ce le afectează nivelul  de trai și puterea de cumpărare. Acesta este un fenomen care poate duce la creșterea inegalității economice, în special în rândul tinerilor și al gospodăriilor cu venituri mici.

 

Îmbătrânirea populației, o provocare pentru viitorul pieței muncii din UE

În ciuda ratelor de ocupare în creștere și a îmbunătățirilor generale de pe piața muncii, Uniunea Europeană se confruntă cu o serie de provocări pe termen lung. O populație îmbătrânită și cererea în creștere a pieței pentru competențe digitale și tehnologice pun presiune asupra sistemelor de educație și formare. În plus, piața muncii trebuie să răspundă la schimbările economice rapide și să se adapteze la noile condiții ale economiei verzi și digitale, necesitând recalificare profesională continuă și flexibilitate din partea lucrătorilor și angajatorilor.

 Datele pentru 2023 sugerează că piața muncii din  Uniunea Europeană se redresează, deși cu provocări semnificative de subocupare și disparități regionale. Politicile economice și sociale trebuie să se concentreze pe reducerea inegalităților,  sprijinirea tranziției către noi industrii și  integrarea unei forțe de muncă din ce în ce mai diverse și îmbătrânite.

Țările cu cea mai lungă durată de viață de lucru sunt Olanda (43,7 ani), Suedia (43,1 ani) și Danemarca (41,3 ani). Acestea au rate de angajare ridicate și politici care susțin integrarea pe termen lung în piața muncii. La polul opus, durata cea mai scurtă a vieții de lucru s-a înregistrat în România (32,2 ani), Italia (32,9 ani) și Croația (34 de ani). În aceste țări, structura pieței muncii și rata de ocupare mai scăzută limitează perioada medie de activitate a populației

conform eurostat