Jurnalism
Anul III Gr. 3
Neagoe Elena Alexandra
Mihart Ștefan MIhai
Material jurnalistic cu ajutorul datelor vizuale
TEMĂ
Introducere în jurnalismul bazat pe date vizuale
Jurnalismul actual evoluează constant pentru a oferi publicului informații nu doar precise, ci și prezentate într-o manieră atrăgătoare și ușor de înțeles. Utilizarea datelor vizuale devine o practică esențială în jurnalism, mai ales atunci când se bazează pe statistici și informații complexe. Resursele oferite de bxaze de date precum Eurostat și Observatorul European al Mediului (OHM) reprezintă surse fiabile pentru date precise, care permit o mai bună înțelegere a subiectelor economice, sociale și de mediu.
Rolul Eurostat în jurnalismul european
Eurostat, ca baza de date a Uniunii Europene, oferă statistici complete și actualizate pentru toate statele membre, incluzând informații despre economie, populație, mediu, sănătate și educație. Această bază de date este indispensabilă pentru jurnaliști, deoarece oferă perspective de încredere și permite crearea de articole fundamentate pe date concrete. Oferind statistici detaliate la nivel european, Eurostat sprijină realizarea unui jurnalism comparativ și transnațional.
OHM și jurnalismul de mediu
Observatorul European al Mediului (OHM) reprezintă o resursă valoroasă pentru jurnaliștii care abordează subiecte de mediu, oferind date despre calitatea aerului, biodiversitate, poluarea apei și schimbările climatice. Datele furnizate de OHM sunt critice pentru a vizualiza fenomenele ecologice și pentru a susține articole care subliniază impactul activităților umane asupra mediului, oferind un context vizual și clar asupra problemelor de mediu cu care se confruntă Europa.
Importanța datelor vizuale
Prezentarea datelor statistice în formate vizuale, precum grafice, hărți și infografice, transformă cifrele și procentele seci în mesaje accesibile și captivante. De exemplu, un grafic de la Eurostat care ilustrează rata șomajului în Europa poate oferi publicului o imagine clară a diferențelor economice între țări, ceea ce este mai dificil de realizat doar prin text. Datele vizuale ajută astfel la simplificarea și interpretarea informațiilor complexe.
Studii de caz:
Folosirea datelor de la Eurostat în articole economice
Un exemplu de jurnalism bazat pe date vizuale poate fi analizarea impactului pandemiei asupra economiei europene. Folosind statistici din baza de date Eurostat privind PIB-ul, rata șomajului și inflația, un jurnalist poate crea o poveste vizuală despre dificultățile economice pe care le întâmpină diverse state membre. Un grafic liniar sau o hartă comparativă poate oferi o imagine concretă a modului în care pandemia a afectat diferit țările din Uniunea Europeană.
Utilizarea OHM pentru materiale despre schimbările climatice
Pentru un articol care vizează efectele schimbărilor climatice, jurnaliștii pot utiliza hărți și grafice din OHM pentru a arăta creșterea temperaturii medii anuale în Europa. Vizualizarea acestor date poate evidenția regiuni vulnerabile, ajutând publicul să înțeleagă mai bine amploarea problemei și importanța măsurilor de protecție a mediului. Jurnalismul bazat pe astfel de date vizuale contribuie la sensibilizarea cititorilor în legătură cu schimbările climatice.
Etică și transparență în jurnalismul bazat pe date
În utilizarea bazelor de date, jurnaliștii trebuie să fie conștienți de responsabilitatea de a prezenta informațiile corect și fără a manipula cifrele în mod eronat. Manipularea sau prezentarea distorsionată a datelor, chiar și involuntară, poate induce în eroare publicul. Astfel, este esențial ca jurnaliștii să respecte standardele de etică și transparență, indicând clar sursa datelor și metodele de interpretare folosite.
Instrumentele de vizualizare a datelor
Pentru a transforma statisticile în elemente vizuale, jurnaliștii au la dispoziție o serie de instrumente precum Tableau, Google Data Studio și Flourish. Aceste platforme permit crearea de grafice interactive, care adaugă o nouă dimensiune articolelor și sporesc interesul cititorilor. Utilizând instrumente moderne, jurnaliștii pot prezenta datele într-un mod captivant și interactiv, menținând totodată integritatea informațiilor.
Provocări în interpretarea datelor
O dificultate majoră în realizarea jurnalismului bazat pe date este interpretarea corectă a acestora. Nu toate cifrele și graficele sunt ușor de înțeles fără o analiză contextuală, ceea ce poate duce la interpretări greșite. În plus, datele furnizate de Eurostat sau OHM pot fi complexe și necesită un grad de expertiză pentru a fi utilizate eficient. Astfel, colaborarea cu specialiști sau economiști poate fi o soluție utilă pentru a înțelege pe deplin contextul datelor.
Concluzie
Materialele jurnalistice bazate pe date vizuale reprezintă o tendință în creștere și o necesitate în contextul informațional actual. Accesul la baze de date cum ar fi Eurostat și OHM permite jurnaliștilor să creeze articole bine documentate și de impact. Folosind datele vizuale, jurnaliștii își pot informa publicul mai eficient, încurajând în același timp conștientizarea asupra problemelor economice, sociale și de mediu.
ȘTIRE
Șomajul în rândul tinerilor din zona euro scade ușor, dar diferențele între țări persistă
Rata șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani din zona euro a ajuns la 14,1% în august 2024, o scădere ușoară față de anul anterior, conform datelor Eurostat. Acest indicator arată o tendință de îmbunătățire, însă există încă diferențe notabile între statele membre. În unele țări, situația tinerilor pe piața muncii rămâne problematică, cu rate ale șomajului semnificativ mai mari decât media europeană.
Grecia și Spania continuă să fie printre țările europene cu cele mai ridicate niveluri ale șomajului în rândul tinerilor, înregistrând 20% și respectiv 24,7%. Spania, în special, rămâne în fruntea clasamentului din zona euro la acest capitol, tinerii confruntându-se cu provocări majore pe piața muncii. În contextul economic actual.
La polul opus, Germania și Țările de Jos au reușit să mențină rate mult mai scăzute ale șomajului în rândul tinerilor. Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat o rată de doar 6,8%, iar Țările de Jos o rată de aproximativ 3,7%. Aceste cifre reflectă stabilitatea economiilor lor, precum și programele naționale de susținere a tinerilor.
Tendințele de migrație continuă să fie un fenomen comun pentru tinerii din aceste regiuni, care caută oportunități în alte țări ale UE, unde perspectivele de angajare sunt mai favorabile. Italia, de exemplu, a înregistrat o scădere semnificativă a șomajului în rândul tinerilor, de la 23,9% la 18,3%, ceea ce poate fi parțial atribuit și plecării tinerilor spre alte state.
În plus, pandemia de COVID-19 a afectat în mod disproporționat tinerii din întreaga Europă, mai ales în statele unde sectoare precum turismul și ospitalitatea reprezintă o parte importantă a economiei.
Perspectivele pentru următorii ani depind de măsurile pe care statele membre și UE le vor lua pentru a sprijini integrarea tinerilor pe piața muncii. Implementarea de programe de formare adaptate cerințelor pieței și investițiile în sectoare emergente sunt esențiale pentru a combate șomajul tinerilor.
BIBLIOGRAFIE
https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-euro-indicators/w/2-30072024-ap
https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-euro-indicators/w/3-02102024-ap
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?oldid=638811
https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-euro-indicators/w/2-30072024-ap
Comentarii
Trimiteți un comentariu