Postări

2024: Cel mai călduros an din istorie Analiză a ultimilor 10 ani de creștere a temperaturilor globale și impactul lor asupra planetei

Imagine
de Beatrice Lazar și Miruna Guleamă Ultimii 10 ani, respectiv 2014-2024, au înregistrat cele mai ridicate temperaturi din istoria Pământului. Conform datelor publicate de NASA și Organizația Meteorologică Mondială (OMM), fiecare dintre acești ani s-a clasat printre cei mai calzi înregistrați vreodată. Această creștere constantă a temperaturilor este cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră și de efectele schimbărilor climatice, cum ar fi valurile de căldură și seceta. 2024 – Anul record Datele arată că 2024 va fi înregistrat drept cel mai cald an din istorie. Potrivit serviciului european de climă Copernicus, vara anului 2024 a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în România. Temperaturile din lunile de vară au depășit frecvent 40°C, cu valuri de căldură intense în iulie și august. Temperaturi peste medie au fost înregistrate în sudul şi estul Europei, vestul Statelor Unite, vestul Canadei, cea mai mare parte a Africii, Orientul Mijlociu, Asia şi estul Antarcticii. Cum stă...

Numărul victimelor războiului civil din Siria: o cronologie a tragediei

Imagine
  de Nicoleta Lazăr și Miruna Pintilie Între 2011 și 2023, războiul civil sirian a făcut peste 500.000 de victime reprezentând unul din cele mai devastatoare conflicte din istoria contemporană. În acești ani, numărul morților a fluctuat, fiind influențat de amploarea violenței, implicarea forțelor externe și schimbările strategice. Conflictul a arătat cum un război local se poate transforma într-o tragedie globală. 2011: Tragedia a început inițial prin proteste pașnice, care au luat o direcție brutală de regimul lui Bashar al-Assad. Numărul victimelor a fost 7.841 , dar conflictul a rămas la nivel local.  2012: Războiul civil a luat amploare, luptele s-au extins la nivel național. Bombardamentele masive asupra zonelor civile a dus la creșterea semnificativă a numărului victimelor, ajungând la 52.916.  2013 reprezintă un moment critic pentru conflictul Sirian: Apariția ISIS și utilizarea armelor chimice. ISIS (Statul Islamic din Irak și Siria) a reprezentat o nouă etapă î...

România în UE: 17 ani de transformare. Între creștere economică și reforme necesare

Imagine
Matei Veronica  Ghinsberg Carina             De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, România a făcut pași importanți spre modernizare, înregistrând o creștere economică accelerată și investiții la scară largă în infrastructură și programe sociale. Cu toate acestea, diferențele regionale, mobilitatea forței de muncă și problemele de mediu rămân provocări majore pentru integrarea deplină și durabilă în spațiile comunitare.   Creștere economică susținută, dar cu inegalități sociale majore După aderarea la UE, economia României a crescut cu o rată medie anuală de 3,8%, depășind media europeană. De exemplu, în 2023, PIB-ul pe cap de locuitor al Bucureștiului va atinge un nivel similar cu cel al Portugaliei. Pe de altă parte, zonele rurale precum județul Vaslui și județul Teleorman rămân una dintre cele mai sărace zone din UE, cu venituri medii sub 50% din media europeană. Migrația forței de muncă rămâne o problemă: peste 4 milioane de români ...

Schimbarea climatica in Europa

Imagine
de Denisa Popescu şi Bianca Vlad Atât Europa, cât și întreaga populație a planetei se confruntă cu o provocare majoră: schimbarea climatică. Fenomenele extreme, poluarea naturii prin deșeuri și temperaturile extreme determină transformări semnificative ale mediului înconjurător. Conform Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, vara anului 2024 a fost cea mai călduroasă din istoria Europei. Temperaturile de peste 40 de grade Celsius, care în trecut erau rare și de scurtă durată, au persistat anul acesta săptămâni întregi. Acest fenomen a avut efecte devastatoare, cum ar fi topirea accelerată a ghețarilor și izbucnirea incendiilor de vegetație în Grecia, Spania și Portugalia. În Alexandroupolis, Grecia, incendiile au făcut ravagii. Conform datelor Eurostat, peste 80.000 de hectare de pădure au fost distruse, iar la nivel european, pierderile totale din cauza căldurii excesive și a lipsei precipitațiilor au depășit 500.000 de hectare. Aceste incendii masive subliniază nevoia urg...

Primul tur al alegerilor prezidențiale: Ce au votat bucurestenii în funcție de cartierul în care locuiesc

Imagine
   Iuga Teodora și Cristina Ghimpu      Alegerile prezidențiale de anul acesta s-au desfășurat pe data de 24 noiembrie, iar conform rezultatelor, în topul bucurestenilor s-au situat Elena Lasconi, Marcel Ciolacu și Călin Georgescu. În funcție de fiecare sector, procentul voturilor pe care l-au obținut candidații a fost diferit, însă și în funcție de cartier, locuitorii bucureștiului și-au arătat preferințele pentru diferiți candidați.   Titan Titanul, cel mai mare cartier muncitoresc din București, este recunoscut pentru istoria sa, infrastructura construită strategic în perioada comunistă și adaptarea continuă la cerințele moderne. Dezvoltat inițial pentru a găzdui familiile muncitorilor industriali, cartierul a fost un exemplu urbanistic pe care Nicolae Ceaușescu l-a folosit pentru a impresiona lideri precum Richard Nixon și Mobutu Sese Seko. Titanul beneficiază de spații verzi generoase, cum este Parcul IOR, dar se confruntă cu aglomerare, nevoi de reabi...

Cele mai mari târguri de Crăciun din România

Imagine
de Mădălina Mihai și Andreea Fabri  Sărbătorile se apropie cu pași repezi, iar cele mai vizitate locuri în acest sezon vor fi, bineînțeles, târgurile de Crăciun. Orașele mari din țară, precum Timișoara, București, Cluj-Napoca, Craiova, Brașov și Sibiu vor găzduit anul acesta cele mai spectaculoase târguri de Crăciun. Preparatele tradiționale, cadourile handmade și luminițele impresionante sunt doar câteva dintre lucrurile care îi așteaptă pe vizitatori la târgurile de Crăciun.   Sibiu (15 noiembrie 2024 - 5 ianuarie 2025) Târgul de Crăciun din Sibiu, ajuns la cea de-a 17-a ediție, se întinde pe parcursul a două luni, din noiembrie până în ianuarie, transformând orașul într-un tărâm de poveste. Cu o formulă extinsă în mai multe piețe, evenimentul aduce un număr record de expozanți și oferă o gamă variată de activități pentru toate vârstele. Câteva dintre activități ar fi atelierele pentru copii, proiecțiile spectaculoase, patinoarul și o terasă cu preparate calde. București (28...

România, pe locul doi în UE la sărăcie

Imagine
de Ștefania Gheorghe, Andreea Ghiurca, Dalia Ionescu România este a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană. Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este de aproape trei ori mai mic decât media Uniunii Europene, conform unui studiu realizat de Eurostat pentru anul 2023. Pe primul loc se află Bulgaria. PIB-ul este un indicator care evaluează nivelul economic al unei țări. Deși PIB-ul nu determină în mod direct nivelul de sărăcie, există o relație între cele două, influențată de modul în care resursele economice sunt distribuite în societate. Valoarea pieţei din România a fost de aproximativ 10.000 de euro pe cap de locuitor în anul 2023. Ceea ce înseamnă că PIB-ul ţării a crescut cu 230 de euro faţă de anul precedent. Media UE a PIB-ului este de 29.280 de euro.  Care sunt cele mai sărace țări din UE Prima în clasamentul negativ este Bulgaria, cu o valoare a pieţei de numai 7.900 de euro. După Bulgaria și România se găsesc Letonia și Ungaria, cu un PIB de 13.300, respec...

9 ani de durere nu au schimbat nimic în sistemul sanitar românesc

Imagine
de Giulia Olmino și Cristina Lică Incendiul de la Colectiv ne-a dovedit că sistemul sanitar românesc era unul deficitar, cu lipsuri la nivel de personal medical și de echipamente specifice pentru tratarea arsurilor grave. Deși acesta ar fi trebuit să fie un moment de cotitură pentru conducerea țării, Ministerul Sănătății a aprobat anul acesta un Ordin care permite ca structurile medicale existente în România să devină secții pentru mari arși, prin coborârea standardelor pe hârtie, fără a exista resursele și performanța medicală necesare îngrijirii acestor pacienți. Mai mult decât atât, supraviețuitorii și familiile celor decedați au început să fie chemați de către ISU în instanță pentru a returna o parte din banii primiți ca despăgubire. În noaptea din 30 spre 31 octombrie 2015, a izbucnit un incendiu în clubul Colectiv din capitală unde 27 de persoane au decedat, iar alte 184 au fost rănite și transportate la spital. Pe parcursul a 4 luni, s-au stins din viață alte 37 de persoane....